Despre comunitate

Prezentare comuna Frecăţei

Sate componente:

   Frecăţei (reşedinţa comunei), Agaua, Cistia, Salcia, Stoieneşti, Titcov, situate pe malul Dunării Vechi.

   Comuna Frecăţei, situată la marginea estică a judeţului, s-a înfiinţat în anul 1968 prin legea de organizare administrativ-teritorială, când judeţul a primit în administrare şi Insula Mare a Brăilei (Balta Brăilei).
   Satele componente ale comunei Frecăţei au aparţinut administrativ-teritorial comunelor din judeţul Tulcea: satul Blasova de comuna Turcoaia, satul Titcov de comuna Pecineaga, satul Frecăţei de comuna Ostrov iar satele Salcia, Agaua, Cistia şi Stoeneşti de comuna Dăeni.
   În prezent, localităţile (satele) Titcov, Frecăţei, Salcia, Agaua, Cistia şi Stoeneşti compun comuna Frecăţei, situate limitrof braţului Dunărea Veche (braţul Măcin), în partea vestică, în incinta Insulei Mari a Brăilei, şi înşirându-se pe o distanţă de 30-50 km. Formează limita estică a comunei şi a judeţului.
   Dicţionarul geografic(1894) include doar următoarele articole:
   Agaua, târle, aparţinând de comuna Stăncuţa, plasa Balta, situate pe malul verigii Stoeneşti. Are ca vecinătăţi Dunărea Veche la est iar la vest  iezerul Zatna.
   Cistia, ostrov / chici (termenul nu e în DEX şi Ciorănescu) al statului, situat în ostrovul Bregoloiu, mărginit la est cu Dunărea Veche şi la vest cu Lacu Rezeanca.
   Stoeneşti (prival, verigă şi târle): Târle pendinte de comuna Stăncuţa, plasa Balta, situate pe malul verigii Stoeneşti şi învecinate la sud cu Chiciul Statului Cistia. Înfiinţat pe la 1800-1810 de un anume Zamfir Chioru. Se mai zice că, anterior acestei date, ar fi fost un sat în care erau mai mulţi călugări, mai marele lor numindu-se Stoian, de unde şi numele de Stoieneşti.
   Titcov: prival, uneşte Dunărea Veche cu iezerul Şerban; verigă ; pădure de 75 ha de salcie.
   Ca atestare documentară, Cistia şi Stoeneşti sunt menţionate la 1810 şi 1880 iar satul Titcov, fost Muguroaia, în registrul cadastral din anul 1935, când aparţinea administrativ-teritorial de comuna Chiscani [Ioan Bogoiu, art.cit., p.135, în monografia satului Gropeni, de care depindea cătunul Titcov în 1930, notează: Titcov (Costia-Mucuroaia)- Cistia-Muguroaia].  La 1877, satele au fost afectate de distrugerile turcilor-cerchezi.

Obiective turistice pe raza comunei

extras din BALTA BRĂILEI - BĂRĂGANUL DINTRE APE, autor IOAN MUNTEANU

* Loc de pelerinaj la monumentele ridicate pe raza comunei Frecăţei în memoria deţinuţilor politici din colonia Ostrov-Salcia.

* Muzeu cu specific pescăresc, amenajat în cadrul proiectului „Păstrarea şi conservarea tradiţiilor locale pescăreşti. Sat Titcov, comuna Frecăţei”

* Popina Blasova - Monument al naturii de interes judeţean. Unic în relieful judeţului Brăila - stâncă de 43 / 45 m înălţime, situată în Balta Mică la nord-vest de satul Turcoaia, în dreptul cetăţii Troesmis. A fost declarată arie protejată prin Hotărârea Consiliului Judeţean Brăila nr.20/1994.

* Balta Brăilei - Are o suprafaţă de 2,3 ha, acoperită cu o floră de stâncării, similară celei din Munţii Măcinului. Datorită condiţiilor pedologice generate de compoziţia mineralogică a popinei, covorul vegetal de pe versantul nordic, alcătuit din graminee, include şi 2 specii
endemice (indigene): o specie de clopoţel albastru ( Campanula rotundifolia L., spp. Romanica Săvulescu Hayeck) şi una de coada şoricelului cu flori galbene (Achillea coarctata Poir). Martor de eroziune, alcătuit din roci de formaţiune cristalină, vechi de milioane de ani, şi acoperit la suprafaţă din gresii paleozoice, Popina Blasova, care-şi trage numele de la Lacul Blasova, de braţ părăsit, este mărturia în timp a existenţei falnicilor munţi Hercinici, ce se întindeau către nord în lungul Moldovei, făcând legătura cu munţii Poloniei, Boemiei şi cei din inima Franţei. Legendă. Se povesteşte că un tânăr uriaş din Brăila s-a îndrăgostit de o fată de uriaşi din Igliţa (acum, Turcoaia), dar cererea în căsătorie i-a fost refuzată. Înfuriat, acesta, după ce a rupt o stâncă din Dealul Orliga de lângă Măcin, a aruncat-o spre uriaşii din Igliţa, aceasta fiind de fapt actuala Popină Blasova. Ca răspuns, fata a rupt şi ea o stâncă din Iacobdeal şi a aruncat- o spre flăcău, aceasta căzând între Măcin şi Smârdan, în locul numit Piatra Fetei, actualmente fiind încorporată în dig. La poalele ei se află lacul Blasova . . .

* Lacul Blasova - fragment din braţul vechi al Dunării, un meandru în formă de potcoavă, având suprafaţa oglinzii de apă de cca 294 ha, variabilă în funcţie de cantitatea de precipitaţii, II \ lăţimea cuprinsă între 160-350 m, lungimea de cca 3,7 km. Adâncimea maximă a apei este de aproximativ 5 m. Lacul Blasova este sit natural de protecţie specială avifaunistică, înscris ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000, cu indicativul ROSPA0040 Dunărea Veche şi Braţul Măcin, cuprins in ROSCI0012. Zona lacului se află în extravilanul comunei Frecăţei, având folosinţă agricolă. Lacul este utilizat în principal pentru pescuit. Diferitele posibilităţi de agrement şi practicarea activităţilor sportive nautice şi de pescuit pot stimula şi atrage diferiţi agenţi economici cu activităţi conexe serviciilor turistice. Referitor la practicarea sporturilor nautice, pe lacul Blasova pot fi organizate concursuri naţionale şi internaţionale, lungimea lacului fiind optimă pentru astfel de manifestări. Amplasată în Insula Mare a Brăilei, zona Blasova permite generarea şi dezvoltarea de activităţi de turism, servicii nepoluante, sport şi agrement, precum şi integrarea în sistemul de protecţie şi de monitorizare a cursului Dunării, de la izvoare şi până la vărsare în Marea Neagră. Având în vedere condiţiile de care dispune Lacul Blasova, CJ consideră că acesta poate fi introdus în circuitul economic şi turistic al judeţului Brăila, ca destinaţie de piscicultură în regim natural, pescuit sportiv, agrement nautic şi vânătoare.

* Lacul Zăton - Face parte din ROSPA0040 Dunărea Veche- Braţul Măcin, privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000. Lacul, e numit şi Japsa Plopilor, este un lac de meandru, cu apă dulce, localizat în sudul Insulei Mari a Brăilei, pe teritoriul comunei Frecăţei. Suprafaţa lacului de ~74 ha, are o lungime de 800 m, lăţime de 20-50 m şi o adâncime de cca. 3,5 m. Lacul are forma unei potcoave. În prezent, lacul Zaton este utilizat pentru pescuit.